Azi e zarva mare. De dimineata. Se aproprie Craciunul si, asa cum este datina pe aicea pe la noi pe la tara, toata lumea se pregateste de taiatul porcului. Si treaba asta nu e una oarecare. Pe ulita noastra au fost puse vorbele dinainte: apoi joi taie a lu’ Vasile, s’apoi Petrica, s’apoi Constantin, s’apoi cutare si cutare…Totul este stabilit. Se ascut cutitele, se pregatesc oalele si ceaunul cel mare, o poarta mare de lemn, patru buturugi zdravene, lemne bune, scurte si uscate, de brad. S’apoi sa nu uitam de cea mai buna tuica de pruna tinuta la dos pana in acesta zi mare. Tuica trebuie musai sa fie fiarta cu miere si boabe de piper si pusa in cesti de tinichea ca sa-ti incalzeasca mai intai mainile si apoi sufletul. Cu noaptea in cap, vine persoana care este in stare sa dea ochi cu animalul din cotet. Se bea prima tuica fiarta si se cheama ajutoarele. Se stabileste planul de baiate, se impart ordinele, se bea a doua tuica fiarta pentru curaj, se cheama porcul, se da lupta si apoi se bea a treia tuica fiarta pentru castigarea bataliei. Prada se urca pe patul de lemn, se parleste cu forja, se arunca apa fiarta si sare si se curata cu grija fiecare centimetru, pana ce se vede soricul alb….Se arunca o patura peste porcul aburind, timp in care adunarea vesela mai ciocneste un paharel (tuica deja merge si nefiarta) si gazda vine cu ceaunul pentru a pune la pregatit pomana porcului: bucati marisoare de carne si slana, prajite bine la focul din vatra si servita apoi cu mamaliguta calda in strachini de lut…Afara miroase a ger si crud…
Se strang apoi mirodeniile pentru pregatitul carnii si a slanei, nu inainte de a curata si incerca vechea afumatoare. Apoi daca afumatoare nu e, degeaba ai crescut porc! Afumatoarea asta e un mare butoi de tabla mai mult ruginita pus pe o groapa facuta in pamant, unde arde mocnit rumegusul strans de la taiatul lemnelor pentru iarna. Pe diametrul butoiului se prind bete de lemn de care atarna, spanzurate cu sfoara, tablete de slanina, carnati, coaste si muschi. Si jur ca bunatatile care ies dintr-insa nu se compara nici cu o mie de preparate de azi…Caci ele au gustul caselor bunicilor nostri….
pentru cunoscatori:),
By Dumitrescu Cristina
