Sfânta Marie Mare

Azi e Duminica si e S’anta Maria. E sarbatoare mare. Si categoric, azi nu se munceste. Adica nu se merge la camp. Bunica are treaba dis de dimineata. Trebuie sa taie gaina cea mai grasa, s-o puna la fript, sa faca mujdei, sa pregateasca sos cu smantana si verdeata, sa faca bors cu taitei de casa si dres cu zdrente de ou, mamaliga rascoapta si placinte cu branza “poale-n brau”.

E ziua ei si asteapta ca nepotii si copiii sa ii umple batatura. Intinde mesele in ograda, le acopera cu stergare, scoate farfuriile si tacamurile cele bune, potriveste scaunele in dreptul meselor.
- Uite, scaunele astea doua le am zestre, de la mama mea, zicea Bunica. Pe astea le punem in capul mesei.
- Mai pune un scaun in plus, ca poate vine si V.! Nu a dat telefon, dar poate ajunge si el! De dimineata, cocosul a cantat de trei ori, semn bun, ca trebuie sa vina …
- …Si Constantine, da drumu’ la aparatul radio, pe Radio Romania Actualitati, ca incepe ora de muzica populara!
Veneam apoi fiecare, unul cate unul, astfel incat pe la vremea pranzului ne strangeam toate rubedeniile la ziua bunicii. Daruri Bunica nu primea, caci cel mai scump dar era prezenta noastra acolo.
- Sarut mana Bunico! Si sanatate multa! Sa traiesti 100 de ani!
- Ei iaca,nu mai traiesc eu mama atata! Incet, incet,drumul meu se indreapta spre tintirim….
- Ei, mamaie, cum poti sa vorbesti asa? Dar copiii mei cine ii creste?
- Apoi, asta-i buna! Tu crezi ca mai traiesc eu sa iti vad copiii?
Sa fiu eu strabunica? Hahaha!
Si se lua in vorba cu altcineva si treceau la povesti din vremuri vechi, de cand parintii nostri erau copii si povesteau nazbatii de-ale lor…Bunica avea har intr-ale povestirii si tare ghidusa mai era la vorba, asa ca hohotele curgeau printre pahare si veselia cuprindea toata adunarea.

Ne infruptam din bucatele Bunicii mai mult cu mana decat cu furculitele, inchinam pahare de vin si tuica in sanatatea ei si palavrageam vrute si nevrute pana la lasatul serii. Oamenii care treceau pe drum erau invitati sa bea si ei un paharel, ca damingeana cu vin trebuia terminata, sa faca loc mustului care acusica venea…

Asa se intampla de fiecare data in ograda Bunicii, la fiecare zi de sarbatoare, si daca sarbatoare nu era, dar se nimerea sa vina cineva sa o viziteze, omul trebuia tratat regeste, sa nu plece cu mana goala, ca doar nu a trecut pe la straini.

Astazi, ograda e goala, cocosul nu mai canta sa vesteasca musafiri, aparatul radio nu mai canta muzica populara pe Radio Romania Actualitati, pe straini nu ii mai invita nimeni in curte sa ii cinsteasca cu vin, ierburile au crescut peste masura chiar si in pavajul de piatra, paianjenii si-au facut culcus caldut in toate coturile casei, butucul de vita de vie sta spanzurat in doua craci de lemn putred iar de veselie nici nu mai poate fi vorba…

Bunica nu mai este, iar petrecerile de Sfanta Maria nu au sa mai aiba niciodata acelasi gust de alta data!


15 august 2010